22 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false
are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară asupra encefalului
este elementul major din patologia cranio-cerebrala traumatică
efectul lezional este indus de perturbări vasculare derecte sau reflexe vasomotorii la distanţă
în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a stării de conştienţă de 1-2 ore
în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de conştienţă
Hematoamele intracraniene traumatice
au efect compresiv asupra parenchimului
hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si arahnoidă
hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex masculin
hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra encefalului
hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai frecvent pe partea stângă
Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele craniocerebrale severe
include pacienţii cu GCS peste 8
pacienţii sunt in stare de comă
pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II
Hematoamele subdurale cronice
afectează preponderant copiii
incidenţa este de aproximativ 2-3%
etiologia este exclusiv traumatică
volumul este 300-500 ml
este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală
După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în
comenutive
închise
impresive
liniare
depresive
Hematoamele extradurale
se dezvoltă între arahnoidă şi dura mater
se dezvoltă între endocraniu şi dura mater
sunt circumscrise
sunt difuze
la CT forma lentilei biconvexe
Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de
precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
sursa sîngerării
obiectul cauzator
leziuni cerebrale asociate
nici una din variante
Prin TCC deschis se subînţelege
orice TCC
contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
fractură liniară parietală
plagă prin scalpare
plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
Prin TCC penetrant se subînţelege
fractura oaselor craniene cu lizarea durei mater
licvoree nasală
Comoţia cerebrală face parte din
TCC uşoare
TCC de gravitate medie
TCC grave
TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
TCC asociate de fracturi ale batei craniului
În caz de contuzie cerebrală de gravitate medie pot fi constatate
pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
prezenţaa fracturilor craniene
predomină semne generale
Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin
pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
semne primare de afectare a trunchiului cerebral
semne de focar
toate corecte
Compresia cerebrală se manifestă prin
pierdere de conştienţă din momentul traumei
pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
semne de afectare primară a trunchiului cerebral
progrtesarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
nici un răspuns corect
Plaga scalpată se caracterizează prin
lambou cutaneo-aponeurotic
margini drepte
margini neregulate
orificiu punctiform de intrare
cîteva orificii de intrare
Plaga împuşcată se caracterizează prin
margini rotund-ovoide, regulate
magini neregulate, necrotic modificate
combustie a marginilor
În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue
pînă la 1/2 de oră
pînă la 6 ore
pînă la 12 ore
pînă la 24 ore
Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie
3 săptămîni
4 luni
6 luni
9 luni
1 an
Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege
orice lizare a ţesuturilor moi epicraniene
plagă cu lizarea aponeurozei
contuzia ţesuturilor moi epicraniene
fractura oaselor craniene
Prin contuzia cerebrală se subînţelege
pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
prezenţa fracturilor oaselor craniene
corecte toate
Compresia cerebrală se caracterizează prin
pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
Pentru hematomul intracranial este caracteristic
pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă lucidă
pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă repetată
pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după suportarea traumatismului
lipsa pierderii de cunoştinţă
posibilă orice variantă de evoluţie
LCS în caz de hematom intracerebral acut este
transparent
intens sanguinolent
xantocrom
moderat sanguinolent
La CT-scan focarele de contuzie cerebrală gravă au densitatea
18-25 UH
25-45 UH
64-70 UH
70-90 UH
Pentru hematomul subdural acut este caracteristic
Licvorea primară se poate dezvolta în caz de
fractura oaselor nasale
fracturi de calotă craniană
fracturi de bază craniană
fracturi parabazale
fractura maxilei după Lefort II
Pentru meningita şi meningoencefalita acută traumatică este specific
hipertermie
citoză în LCS
sindrom HIC
semne meningiene
Apariţia anizocoriei în cadrul traumatismului cranio-cerebral indică
prezenţa comoţiei cerebrale
progresarea compresiei intracraniene pe partea midriazei
progresarea compresiei intracraniene pe partea opusă midriazei
prezenţa fracturii de bază craniană
corect B şi D
Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular cervical se va transporta în poziţia
in decubit ventral cu capul rotit lateral
pe o parte
pe spate, fixat pe un plan dur, capul fixat cu saci de nisip
în decubit dorzal, fixat pe un plan dur, aplicarea cervicostatului
Fractura liniară a calotei craniene se caracterizează prin
contur liniar al fracturii
frecventa implicare a osului temporal
lipsa semnelor de impresie a marginilor fracturii
posibila prezenţă a câtorva linii de fractură cu acelaşi punct de plecare
Siptome de focar, caracteristice pentru hematoamele epidurale, sunt
pareză facială centrală
scăderea acuităţii vizuale
hemipareză cotralaterală
midriază ipsilaterală
LCS în caz de hematom intraventricular este
Hemipareza în cadrul traumatismului cranio-cerebral poate apărea în caz de
comoţie cerebrală
hematom intracranian
contuzie cerebrală uşoară
fractură a bazei craniului
hemoragie subarahnoidienă
Fractura compresivă se caracterizează prin
contur liniar
prezenţa mai multor fragmente în regiunea fracturii
prezenţa mai multor fragmente ce se află mai jos de regiunea fracturii
prezenţa mai multor fragmente ce se află mai sus de regiunea fracturii
Fractura de bază craniană
are traiect orizontal
are traiect vertical
este izolată
este de obicei continuarea unei fracturi de calotă
face parte din TCC închise
În caz de fractură a piramidei osului temporal apar
licvoree
pareza centrală a nervului facial
anacuzie
lizarea aparatului vestibular
pareza periferică a nervului facial
Hematoamele subdurale de geneză arterială pot evolua
acut
subacut
cronic
trenant
Hematoamele subdurale de geneză venoasă pot evolua
Pierderea de conştienţă în caz de hematom intracerebral traumatic este
peste un anumit interval de la momentul traumei
repetată, cu perioadă lucidă
din momentul traumei fără perioadă lucidă
absentă
În caz de fractură de FCA care nerv cranian poate fi afectat
trigemin
optic
ocolomator
trohlear
abducens
Semnul tipic de erupere a unui hematom intracerebral în sistemul ventricular este
instalarea stării comatoase
hipertermia
hormeotonia
semne patologice bilaterale
tetrapareza
Licvorea posttraumatică poate fi
primară
secundară
otoree
nasoree
Otolicvorea se stabileşte în baza
hemoragiei din ureche
eliminaării din ureche a unui lichid sanguinolent
urmelor de sînge în conductul auditiv extern
echimozelor din regiunea mastoidiană
probei de tifon
Licvorea va fi diferenciată de o rinită în baza
datelor anamnestice
datelor radiografiei
testelor LCR la conţinutul de cloruri
testelor LCR la conţinutul de glucide
examenului otorinolaringologic
Care radiculi formează plexul brahial
C3-C5
C5-Th1
C7-Th1
C8-Th2
Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral
radial
median
ulnar
musculo-cutaneu
toţi cei enumăraţi
Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial
axilar
femoral
Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior
subscapular
intercostal
Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb
radiculele C5-C6
radiculele C8-Th2
fasciculele primare
fasciculele secundare
Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea
radiculelor C6-C8
radiculelor C8-Th1
fasciculelor primare
fasciculelor secundare
Sursele de irigare arterială a plexului brahial
a. subclaviculară
a. vertebrală
a. cervicală transversă
trunchiul tireo-cervical
a. femorală
Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial
sindromul algic
atrofia musculară considerabilă
sindromul Claude-Bernar-Horner
tulburările trofice ale membrului superior
Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului brahial sunt
studiul electrofiziologic
electromiografia
angiografia
mielografia
examen cu izotopi
Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială
omoplat
stern
colona cervicală
clavicula
vertebre C1, C2
În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii
lezarea maduvei spinării
hemoragie arterială
limforee
pneumotorace