Infarctul miocardic acut cu unda Q:
a) este un infarct subendocardic
b)este un infarct transmural
c) este un infarct cu supradenivelare de segment ST
d) este un infarct fără supradenivelare de segment ST
e) este un infarct non-transmural
Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală stabilă:
a) clasa I
b) clasa II
c) clasa III
d) clasa IV
e) toate clasele
În dependenţă de variabilitatea sindromului dureros toracic la angina pectorală instabilă sunt atribuite:
a) angina agravată "crescendo"
b) angina de repaos subacută şi acută
c) angina "de novo"
d) angina precoce post infarct instalată în primele 2 săptămâni de la debutul IMA
e) angina postinfarct instalată la 2 săptămâni -2 luni
Angina varianta Prinzmetal se caracterizează:
a) este o angina vasospastică
b) este o angină cu orar fix
c) apare mai frecvent la efort fizic
d) apare mai frecvent la fumători înverşunaţi
e) poate duce la moarte subită sau IMA NSTEMI
Angina vasospastică Prinzmetal se caracterizează:
a) este o angină care apare mai frecvent noaptea între orele 12 şi 8 dimineaţa
b) durerea toracică durează mai mult de 30 min
c)se caracterizează prin creştere progresivă a intensităţii durerii şi o scădere tot progresivă
d) este însoţită la 50% din cazuri de FV, extrasistolii ventriculare, tahicardie ventriculară fără puls, asistolie
e) durerea anginoasă cedează numai la administrarea opiaceelor
Durerea ischemică în angina pectorală este cauzată:
a) de rupture plăcii de aterom
b) de stimularea terminaţiunilor nervoase de acidul lactic în zona de ischemie
c) de stimularea terminaţiunilor nervoase de dioxidul de carbon din zona de ischemie
d) de trombul care obstruează vasul coronarian
e) de disfuncţia endotelială
Cu referire la debutul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST:
a) este mai frecvent matinal în perioada circadiană de maximă hipercatecolaminemie
b) poate debuta sub formă de status anginos
c) poate debuta sub formă de status astmatic
d) poate debuta sub formă de status gastralgic
e) poate debuta sub formă de colică renală
Cu referire la răspunsul la nitroglicerină a durerii toracice în SCA:
a) răspunsul este parţial în SCA-STEMI
b) răspunsul este absent în SCA-STEMI
c) răspunsul este parţial în SCA-NSTEMI
d) durerea toracică cedează la nitroglicerină în API
e) durerea toracică din SCA nu cedează la administrarea nitroglicerinei
Identificaţi sediile de iradiere a durerii anginoase în SCA:
a) în membrele inferioare
b) în regiunea gâtului şi mandibulei
c) în umărul stâng şi mâina stângă
d) în regiunea epigastrică, găt, mandibulă şi mâini
e) în regiunea lombară
Cu referire la iradierea durerii anginoase în SCA la vârstnici şi femei
a) gât şi mandibulă -? *femei
b) epigastru
c) umăr stâng şi mâini
d) interscapular
e) porţiunea superioară a toracelui, gât şi mandibulă
Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
a) durerile care pot fi localizate de pacient cu vârful degetului
b) durerile interscapulare
c) durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
d) durerile retrosternale, gât şi mandibulă
e) durerile care iradiază în membrele inferioare
Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
a) durerile pleuritice (dureri acute provocate de tuse şi respiraţie)
b) durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
c) episoadele scurte de durere care durează câteva secunde
d) durerile de intensitate maximă de la debut
e) durerile retrosternale cu iradiere în regiunea gâtului şi mandibulei
Categoriile de pacienţi care pot prezenta tabloul clinic atipic al SCA
a)bărbaţii până la 40 ani
b)femeile
c) diabeticii
d)pacienţii după chirurgie cardiacă şi precoce postoperator - ?
e) pacienţii cu demenţă
Categoriile de pacienţi care pot presenta tabloul clinic atipic al SCA:
a) pacienţii cu insuficienţă hepatică
b) pacienţii cu insuficienţă renală
c) femeile
d) vârstnicii
e) pacienţii cu diabet zaharat
Echivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
a) dispnea, respiraţia ingreueată
b) oboseala, slăbiciuni generalizate
c) disritmiile cardiace
d) coma
e) diaforeza excesivă
a) vertijul, ameţelile
b) palpitaţiile
c) durerea izolată în mandibulă şi mâini
d) sincopa
e) durerea retrosternală constrictivă
Factorii precipitanţi ai SCA-STEMI:
a) efortul fizic intens
b) stresul
c) intervenţiile chirurgicale şi explorările invazive cardiace
d) sincopa şi lipotemia
e) abuzul de cocaină
Criza anginoasă din SCA este descrisă de pacient ca senzaţie:
a) de presiune
b) de constrângere
c) de greutate
d) de lovitură de pumnal
e) de arsură
Clasificarea anatomică a IMA include:
a) IMA mic
b) IMA transmural
c) IMA non-transmural
d) IMA în cicatrizare
e) IMA de ventricol drept
Clasificarea IMA după dimensiuni include:
a) IMA microscopic
b) IMA mic
c) IMA mijlociu care afectează 10-30% din miocardul VS
d) IMA mare care afectează mai mult de 30% din miocardul VS
e) IMA mare care afectează mai mult de 50% din miocardul VS
