551. Cel mai des hemoragia cerebrala este cauzata de:
A. Hipertensiunea arteriala (esentiala, renala, in endocrinopatii).
B. Boli neuro-musculare.
C. Colagenoze cu arterite de natura diversa.
D. Anevrisme.
E. Angioame.
552. In functie de localizarea ischemiei cerebrale se descriu urmatoarele sindroame topografice arteriale:
A. Sindromul arterei cerebrale anterioare.
B. Sindromul arterei cerebrale mijlocii.
C. Sindromul arterei cerebrale posterioare.
D. Sindroamele ocluzive in ramurile sistemului vertebro-bazilar.
E. Sindromul de furt subclavicular.
553. Cele mai caracteristice sindroame evolutive clinice ale sindroamelor ocluzive in ramurile sistemului vertebro-bazilar sunt urmatoarele:
A. Sindromul Wallenberg-Zaharcenko.
B. Sindromul Babinski-Nageotte.
C. Sindromul arterei bazilare.
D. Sindromul arterei Sylviene.
E. Sindromul arterei carotide interne.
554. In procesul de management si stabilire a diagnosticului de ictus cerebral se efectueaza urmatoarele investigatii instrumentale:
A. Electrocardiograma (ECG).
B. Electroencefalograma (EEG).
C. Hemoleucograma, numarul de trombocite, timpul protrombinic, timpul partial tromboplastinic, ionograma si nivelul glucozei serice.
D. Tomografia computerizata cerebrala.
E. In cazul pacientilor suspectati de a avea hemoragie subarahnoidiana, neconfirmata la examenul neuroimagistic, punctia lombara se efectueaza doar dupa tomografia computerizata cerebrala.
555. Hipertensiunea arteriala nu necesita tratament de urgenta la un bolnav cu ictus cerebral in cazurile cind:
A. Bolnavul este in deplina constienta, iar deficitul motor este minimal exprimat.
B. Examenul fundului de ochi nu atesta modificari specifice pentru hipertensiunea arteriala.
C. Tensiunea arteriala sistolica nu depaseste 220 mm Hg, iar cea diastolica 115 mm Hg, la masurari repetate timp de o ora.
D. A fost identificata ischemia, insuficienta cardiaca sau disectia arteriala.
E. Este utilizat tratamentul trombolitic.
556. Chiar in primele 3 ore dupa debutul infarctului cerebral la examenul prin tomografie computerizata pot aparea urmatoarele semne subtile:
A. Hipodensitatea in regiunea suspectarii ischemiei.
B. Neclaritatea limitei dintre substanta alba si cea cenusie, in special in ganglionii bazali.
C. Efectul de masa local, deformarea si compresiunea ventriculelor, deplasarea structurilor mediane.
D. Descresterea dimensiunilor santurilor corticale si a cisternelor subarahnoidiene.
E. Zone de hiperdensitate interemisferiala.
557. Selectati afirmatiile corecte referitoare la utilitatea angiografiei clasice in diagnosticul si tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:
A. Demonstreaza cu certitudine stenoza sau ocluzia atit a vaselor de calibru mare, cit si celor de calibru mic.
B. Nu este in stare sa detecteze anomalii arteriovenoase, precum si disectii arteriale.
C. Constituie metoda certa pentru confirmarea hemoragiei subarahnoidiene: ruptura de anevrism sau anomalie arteriovenoasa, precum si definitivarea diagnosticului topic.
D. Constituie metoda care poate demonstra extinderea infarctului sau prezenta altor afectiuni parenchimatoase.
E. Este o tehnica invaziva, care necesita suficient timp si experienta, comporta un risc anumit de complicatii.
558. Calitatea rezultatului examenului ultrasonografic Doppler al vaselor cerebrale depinde de:
A. Timpul zilei (dimineata, zi, noapte).
B. Tehnica specifica utilizata.
C. Calitatea diagnosticului clinic.
D. Calitatea echipamentului.
E. Particularitatile anatomice ale pacientului.
559. Managementul hemoragiei intracerebrale presupune:
A. Deciderea oportunitatii tratamentului chirurgical.
B. Supravegherea prompta a tensiunii arteriale pentru a preveni hemoragiile repetate.
C. Monitorizarea tensiunii intracraniene pentru mentinerea perfuziei cerebrale constante.
D. Administrarea de aciclovir si altor substante antivirale pentru profilaxia unei eventuale encefalite secundare.
E. Administrarea de hemostatice (vitamina K, clorura de calciu 10% 10,0 i/v, vitamina C 5% 2,0-5,0 ml i/v sau i/m).
560. Tratamentul neurochirurgical al accidentului vascular cerebral ischemic in evolutie include urmatoarele oportunitati:
A. Endarterectomia de urgenta cu scopul inlaturarii ocluziei.
B. Decompresia cerebrala.
C. Ventriculostomia in cadrul dezvoltarii hidrocefaliei acute.
D. Suntarea ventriculo-peritoneala.
E. Suntarea ventriculo-carotidiana.
561. Cele mai frecvente complicatii probabile in managementul accidentului vascular cerebral ischemic sunt complicatiile: in managementul accidentului vascular cerebral ischemic cele mai frecvente sunt complicatiile:
A. Pulmonare.
B. Cardiace.
C. Gastrointestinale.
D. Infectia urinara.
E. Escarele.
562. Tratamentul trombolitic cu injectare i/v a rTPA (tissue plasminogen activator) poate fi administrat urmatorilor pacienti selectati:
A. In intervalul de 3 ore de la debutul accidentului vascular cerebral ischemic.
B. In ictusul aterotrombotic/ateroembolic.
C. In ictusul cardioembolic.
D. In ictusul lacunar.
E. In dependenta de standardul de virsta, sex si rasa.
563. In administrarea de rTPA (tissue plasminogen activator) se va tine cont de urmatoarele:
A. Nu se recomanda administrarea anticoagulantelor sau aspirinei in primele 24 de ore dupa administrarea rTPA.
B. La repetarea tomografiei computerizate cerebrale dupa 24 de ore antiplachetarele si anticoagulantele pot fi administrate.
C. Conform studiilor efectuate de National Institute of Neurological Diseases and Stroke (SUA) se recomanda administrarea 0,9 mg/kg de rTPA, doza maxima fiind 90 mg.
D. 10% din doza sumara de rTPA se administreaza in bolus intravenos, restul se administreaza in perfuzie timp de 60 minute.
E. Se va monitoriza in permanenta starea de presiune intracraniana pentru mentinerea perfuziei cerebrale constante.
564. Pentru depistarea precoce a hemoragiilor intracerebrale survenite ca complicatie a tratamentului trombolitic a ictusului cerebral ischemic cu rTPA se vor lua urmatoarele masuri:
A. Dupa initierea tratamentului trombolitic pacientii vor fi spitalizati in sectia de terapie intensiva.
B. Se va supraveghea prompt tensiunea arteriala la limitele 185 mm Hg / 110 mm Hg.
C. Se va monitoriza starea clinica, in special: aparitia cefaleei, vomei sau cresterea nivelului deficitului neurologic focal.
D. Se va opri perfuzia de rTPA in cazul cind se va suspecta hemoragia intracerebrala.
E. Se va efectua punctia lombara pentru a confirma sau infirma prezenta hemoragiei.
565. Care din medicamentele enumerate mai jos se folosesc pentru profilaxia secundara a ictusului ischemic cerebral prin mecanismul de prevenire a agregarii plachetelor? Care dintre medicamentele enumerate mai jos se folosesc pentru profilaxia secundara a ictusului ischemic cerebral prin mecanismul de prevenire a agregarii plachetelor?
A. Streptokinaza.
B. Urokinaza.
C. Aspirina.
D. Ticlopidina.
E. Plavix.
566. Tratamentul encefalopatiei discirculatorii sclerozante se desfasoara in urmatoarele directii:
A. Tratamentul trombolitic.
B. Combaterea insuficientei circulatorii cronice.
C. Combaterea aterosclerozei cerebrale.
D. Imbunatatirea metabolismului cerebral.
E. Tratament de neurorecuperare, adaptare psiho-sociala a pacientului.
567. In tratamentul encefalopatiei discirculatorii sclerozante cu scop de restabilire a circulatiei cerebrale se pot administra urmatoarele vasodilatatoare:
A. rTPA (tissue plasminogen activator).
B. Stugeron.
C. Cavinton.
D. Redergin.
E. Sermion.
568. In patogenia tromboflebitelor cerebrale se analizeaza urmatorii factori:
A. Dismetabolic.
B. Circulator.
C. Miogen.
D. Sanguin.
E. Infectios.
569. Indicati semnele neuroimagistice care in mod direct indica asupra trombozei de sinus venos cerebral:
A. Semnul coardei.
B. Semnul triunghiului dens.
C. Semnul triunghiului liber.
D. Hipodensitate asociata sau nu unui efect de masa.
E. Deplasarea apeductului lui Sylvius inainte, ancosarea unghiului postero-inferior al ventriculului III si deplasarea in sens caudal a ventriculului IV.
570. Diagnosticul diferential al tromboflebitelor cerebrale se face cu:
A. Neuroza isterica.
B. Meningoencefalitele virale.
C. Abcesul cerebral.
D. Tumoarea cerebrala.
E. Hemoragia subarahnoidiana.
571.De unde provin arterele care asigura vascularizarea maduvei spinarii? Arterele ce asigura vascularizarea maduvei spinale
A. Aorta.
B. Artera brahiocefalica.
C. Artera carotida comuna.
D. Arterele vertebrale.
E. Arterele subclaviculare.
572. Pe plan orizontal se disting urmatoarele teritorii vasculare medulare:
A. Teritoriul superficial.
B. Teritoriul profund.
C. Teritoriul arterei spinale anterioare.
D. Teritoriul arterei spinale posterioare.
E. Teritoriul coronar perimedular.
573. Care din procesele de nivelul aortei enumerate mai jos pot conduce la accidente vasculare medulare ischemice?
A. Placile ateromatoase la nivelul aortei, in zonele de emergenta a arterelor segmentare.
B. Anevrismul disecant.
C. Stenoza.
D. Tromboza.
E. Ultrasonografia aortei.
574. Indicati grupul de afectiuni care pot evoca tulburari vasculare medulare acute si cronice:
A. Patologia aortei.
B. Arteritele.
C. Bolile demielinizante ale sistemului nervos central.
D. Modificari vertebrale degenerative-distrofice, discopatiile.
E. Iatrogeniile.
575. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile ischemice medulare de tip tranzitoriu:
A. Constituirea lor acuta se desfasoara in regiunea dorsala mijlocie sau la nivelul altei „zone critice”.
B. Nu au loc tulburari motorii.
C. Sunt pastrate reflexele osteotendinoase.
D. Se manifesta o hipoestezie usoara de tip paraplegic, tulburari sfincteriene.
E. Toate manifestarile regreseaza timp de 24-48 de ore.
576. Ictusul medular acut transversal se localizeaza indeosebi:
A. La nivel cervical superior.
B. La nivel lombar inferior.
C. La nivelul maduvei dorsale D4.
D. In zona vasculara Adamkiewicz.
E. In zona vasculara Desprogress-Gotterone.
577. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la manifestarile clinice ale ictusului medular acut transversal:
A. Paraplegie flasca instalata brutal.
B. Abolirea reflexelor osteotendinoase.
C. Anestezie totala de tip paraplegic.
D. Tulburari sfincteriene importante.
E. Evolutia este relativ usoara, cu restabilirea completa, mai ales a functiilor motorii si vegetative.
578. In sindromul arterei spinale anterioare leziunile medulare sunt localizate indeosebi in:
A. Coarnele medulare posterioare.
B. Coarnele medulare anterioare.
C. Baza coarnelor posterioare.
D. Cordoanele medulare posterioare.
E. Cordoanele medulare anterolaterale.
579.Indicati care din felurile de sensibilitate enumerate mai jos nu este afectata in sindromul de artera spinala anterioara Indicati felurile de sensibilitate care nu sunt afectate in sindromul de artera spinala anterioara::
A. Algica.
B. Termica.
C. Partial tactila.
D. De vibratiune.
E. Mioartrocinetica.
580. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul arterei spinale posterioare:
A. Infarctul medular anatomic cuprinde coarnele si cordoanele posterioare.
B. Infarctul medular anatomic cuprinde partea posterioara a cordoanelor laterale (sectiunea piciorului, a cailor piramidale).
C. Are loc abolirea sublezionala a sensibilitatii profunde constiente.
D. Are loc exagerarea reflexelor osteotendinoase.
E. Semnele piramidale lipsesc.
581. Dupa intensitatea procesului ischemic in tulburarile medulare ischemice cronice (mielopatia discirculatorie) se deosebesc urmatoarele forme clinice: Tinind seama de intensitatea procesului ischemic in tulburarile medulare
A. Claudicatia intermitenta a muschiului piriform.
B. Caludicatia intermitenta caudogena.
C. Claudicatia intermitenta mielogena.
D. Mielopatia discirculatorie in stadiul de compensatie.
E. Mielopatia discirculatorie decompensata.
582. Cauzele cele mai frecvente, ce provoaca o hemoragie in maduva spinarii sunt: Cele mai frecvente cauze ce provoaca o hemoragie in maduva osoasa
A. Traumatismul coloanei vertebrale.
B. Malformatiile vasculare medulare (anevrisme).
C. Diateza hemoragica.
D. Hemofilia.
E. Vasculitele hemoragice.
583. In functie de evolutie, neuroinfectiile se clasifica in:
A. Fulminante.
B. Acute.
C. Subacute.
D. Cronice (infectii persistente).
E. Remitente.
584. Perioadele succesive ale neuroinfectiei sunt:
A. Invazia.
B. Perioada de stare.
C. Perioada de declin.
D. Perioada de convalescenta.
E. Perioada de cronizare.
585. Triada meningitica (algoritmul de diagnostic al meningitei) cuprinde:
A. Semne si simptome generale de infectie (hipertermie, cefalee, greturi, voma, frisoane etc.).
B. Sindromul meningian pozitiv.
C. Sindromul licvorean meningitic pozitiv.
D. Sindromul licvorean de disociatie celulara-proteica pozitiv.
E. Starea de meningism.
586. Meningita septica acuta poate fi provocata de oricare germene bacterian patologic, dar in majoritatea cazurilor este cauzata de:
A. Meningococ (Neisseria meningitidis).
B. Virusul Coxackie.
C. Pneumococ (Streptococus pneumoniae).
D. Streptococul β-hemolitic din grupul A.
E. Haemophilus influenzae.
587. Indicati antibioticele care pot fi folosite in tratamentul meningitei meningococice:
A. Penicilina.
B. Ampicilina.
C. Cloramfenicol.
D. Lincomicina.
E. Rifampicina.
588. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la meningita limfocitara (seroasa) acuta:
A. Debuteaza prin hipertermie, durere de cap pronuntata, voma.
B. Pe mucoasa buzelor si cavitatii nazale de obicei se observa eruptii herpetice si se dezvolta amigdalita herpetica.
C. Examenul neurologic pune in evidenta absenta sindromului meningeal.
D. Analiza generala a singelui este normala sau poate arata o leucopenie si limfocitoza relativa.
E. Lichidul cefalorahidian este clar, se elimina sub presiune inalta, in componenta lui se depisteaza o pleocitoza limfocitara, continutul de proteine creste usor, continutul de glucoza ramine normal.
589.In functie de sindromul clinic dominant se disting urmatoarele forme ale meningitei tuberculoase:
A. Meningoconvexitala.
B. Meningobazala.
C. Horioidala.
D. Menigovasculara.
E. Meningospinala.
590. Diagnosticul diferential al meningitei tuberculoase trebuie sa includa:
A. Meningita cu criptococ.
B. Meningitele acute sau cronice virale si cele bacteriene partial tratate.
C. Infiltratia neoplazica si granulomatoasa (carcinoamele, leucemiile, limfoamele, sarcoidoza).
D. Tumorile cerebrale.
E. Encefalita herpetica.
591. Afectarea sistemului nervos central in encefalita herpetica are loc pe cale:
A. Hematogena.
B. Migrare axonoplasmatica.
C. Aeriana.
D. Fecal-orala.
E. Parenterala.
592. Zonele de necroza in faza acuta a encefalitei herpetice pot fi localizate:
A. Lobul temporal.
B. Lobul frontal.
C. Lobul parietal.
D. Hipocamp.
E. Lobul occipital.
593. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tabloul clinic si evolutia encefalitei herpetice:
A. Boala debuteaza prin manifestari clinice de hemoragie subarahnoidiana.
B. Mai tirziu se instaleaza faza manifestarilor generale.
C. Urmeaza faza manifestarilor de focar.
D. Agravarea progresiva este mai departe urmata de dereglari de respiratie, sindrom meningeal, apoi stare comatoasa.
E. 70-80% din supravietuitori ramin cu grave manifestari sechelare.
594. Diagnosticul diferential al encefalitei herpetice se face in primul rind cu:
A. Meningita tuberculoasa atipica.
B. Encefalita reumatica.
C. Encefalita cauzata de Zona Zoster.
D. Encefalita letargica (boala von Economo).
E. Encefalita rujeolica.
595. Combaterea edemului cerebral in faza acuta a encefalitei herpetice se face prin administrare de:
A. Anticonvulsante.
B. Diuretice osmotice.
C. Aciclovir.
D. Corticosteroizi.
E. Desensibilizante.
596. Encefalita reumatica survine sporadic, indeosebi in lunile:
A. Martie-aprilie.
B. Noiembrie-decembrie.
C. Ianuarie-februarie.
D. Septembrie-octombrie.
E. Mai-iunie.
597. Sindroamele clinice cardinale ale encefalitei reumatice sunt:
A. Delirul.
B. Somnolenta sau insomnia.
C. Miscarile coreice.
D. Hipotonia musculara.
E. Labilitatea emotionala.
598. La baza mecanismului patogenic al reactiei encefalice stau:
A. Tulburarile hemolicvorodinamice.
B. Reactia inflamatorie hiperergica a meningelor.
C. Hipoxia.
D. Demielinizarea inflamatorie a sistemului nervos central.
E. Reactia neadecvala a sistemului imun la o agresiune infectioasa sau toxica.
599. Tratamentul complex al reactiei encefalice include:
A. Antimicotice.
B. Medicatie etiologica.
C. Antibiotice de spectru larg.
D. Diuretice osmotice.
E. Plasma sau albumina.
600. La necesitate, in caz de obstruare a cailor respiratorii, in encefalita de capuse din Europa Centrala se recurge la:
A. Administrarea mucoliticilor.
B. Administrarea de vitamine B (B1, B12 si B6) in doze mari.
C. Aspirarea secretiilor.
D. Traheostomie.
E. Respiratie asistata.
