În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de timpul apariţiei, hemoragia secundară tardivă se dezvoltă:
În primele zile după lezarea vasului
Nemijlocit după lezarea peretelui vascular
După supuraţia plăgii
În timpul transportării accidentatului spre staţionar, ca urmare a alunecării ligaturii de pe vas
În primele zile după traumatism, ca urmare a sporirii permeabilităţii peretelui vascular
Către cauzele hemoragiei secundare tardive se referă:
Ruptura spontană a vasului
Procesul inflamator în plagă
Alunecarea ligaturii de pe vas
Creşterea permeabilităţii peretelui vascular
Erodarea peretelui vascular
În acord cu clasificarea hemoragiilor în funcţie de evoluţie (intensitate), hemoragiile se împart în:
Acute şi cronice
Primare şi secundare
Grave, de gravitate medie şi uşoare
Arteriale, venoase şi capilare
Externe şi interne
Hemoragia acută cu pierderea a 750-1500 ml de sânge la un pacient matur, corespunde unui deficit al volumului de sânge circulant:
Pînă la 10%
10-15%
15-30%
30-40%
Peste 40%
În condiţii fiziologice obişnuite în sistemul venos se află:
5-7,5% din volumul de sânge circulant
15-20% din volumul de sânge circulant
30-50% din volumul de sânge circulant
55-60% din volumul de sânge circulant
70-75% din volumul de sânge circulant
Indicaţi consecinţele hemoragiei, ce prezintă pericol pentru viaţa bolnavului
Sporirea oxigenării sângelui
Hemodiluţia
Scăderea volumului de sânge circulant
Hipoxia organelor de importanţă vitală
Eliberarea hormonilor corticosuprarenalei
În caz de hemoragie diminuarea tensiunii arteriale şi stimularea baroreceptorilor la nivel de sinus carotid şi arcul aortei conduc la:
Amplificarea tonusului venos
Sporirea volumului de sânge circulant
Apariţia tahicardiei
Centralizarea hemodinamicii
Sechestrarea sângelui
Indicaţi reacţiile de compensare ale organismului în faza iniţială a hemoragiei
Eliberarea eritrocitelor din depou
Tahicardia
Hiperventilarea
Către mecanismele fiziologice compensatorii în caz de hemoragie se referă
Decentralizarea hemodinamicii
Ischemia şi edemul cerebral
Includerea mecanismului renal de compensare
Centralizarea hemodinamicii în caz de hemoragie se caracterizează prin:
Diminuarea lumenului arteriolelor pielii, pulmonilor, organelor tractului gastrointestinal
Volumul sangvin de bază este direcţionat prin şunturile arteriovenoase, ocolind reţeaua capilară
Circuitul prin vasele coronariene şi cele cerebrale nu suferă
Sporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii
Reţinerea lichidului în organism din contul diminuării diurezei
Mecanismul hiperventilării compensatorii (sporirea frecvenţei şi volumului mişcărilor respiratorii) în caz de hemoragie este condiţionat de:
Diminuarea tensiunii arteriale medii pînă la 60 mm Hg
Diminuarea рН-ului sangvin (dezvoltarea acidozei)
Diminuarea tensiunii arteriale medii pînă la 100 mm Hg
Creşterea рН-ului sangvin (dezvoltarea alcalozei)
Diminuarea presiunii hidrostatice la nivel de capilare
Hemodiluţia compensatorie în caz de hemoragie contribuie la:
Compensarea hipovolemiei
Hemostaza spontană
Ameliorarea proprietăţilor reologice ale sângelui
Reabsorbţia apei şi sodiului
Modificarea caracterului metabolismului din aerob în anaerob
Indicaţi fenomenele patologice decompensatorii, ce se dezvoltă în organism în caz de hemoragie
Acidoza tisulară
Insuficienţa poliorganică
Acuzele pacienţilor cu hemoragie cronică includ:
Slăbiciune generală moderată
Oboseală rapidă
Pierderea conştienţei
Senzaţia de sufocare (insuficienţa de aer)
Oligoanurie
Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
Melena
Paliditatea tegumentelor
Voma cu sânge
Hipotonia
Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei.
Melenă
Vertij
Vomă cu sânge
Hemoptizie
Creşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee)
Ce semnifică hemoptizia?
Eliminarea sângelui cu masele fecale
Vomă cu cheaguri sangvine
Eliminarea sângelui cu spută din căile respiratorii
Eliminarea sângelui din narine
Eliminarea sângelui cu urina
Care dintre simptomele enumerate sunt caracteristice pentru epistaxis
Eliminarea sângelui din rect
Eliminarea sângelui din căile urinare
Eliminarea sângelui din urechi
Eliminarea sângelui din nas
Eliminarea sângelui din uter
Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei esofagiene sau gastrice
Epistaxisul
Hematuria
Hemoptizia
Pentru care tip de hemoragie este caracteristică melena?
Gastro-intestinală
Uterină
Renală
Pulmonară
Intraperitoneală
Voma cu conţinut “zaţ de cafea” poate fi o manifestare a:
Hemoragiei din nodulii hemoroidali
Tumorii vezicii urinare
Hemoragiei ulceroase gastroduodenale
Rupturii traumatice a splinei
Distrucţiei pulmonare bacteriene
Care dintre simptomele enumerate indică asupra hemoragiei din intestinul gros?
Scaun cu sânge (hematochezie)
Scaun cu striuri sangvine
Hematurie
Vomă cu conţinut “zaţ de cafea
Ce semnifică metroragia?
Eliminarea sângelui prin vagin
Eliminarea sângelui cu sputa din căile respiratorii
Eliminarea sângelui prin narine
Indicaţi cauzele posibile ale hemoperitoneului
Ruptura ficatului
Hemoragia din tumoarea vezicii urinare
Eruperea anevrismului de aortă abdominală
Hemoragia din varicele esofagiene în caz de ciroză hepatică
Sarcina extrauterină întreruptă
În caz de hemotorace se determină:
Dispnee, tahipnee, matitatea sunetului percutor, diminuarea respiraţiei
Tahicardie, cianoza tegumentelor, turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
Durere şi mărirea în volum a abdomenului, simptomele de iritare a peritoneului
Mărirea în volum şi durerea la nivel de articulaţie, poziţia forţată a extremităţii
Bradicardie, asimetria feţei, anizocorie
În caz de hemoperitoneu se determină
În caz de hemartroză se determină:
Severitatea hemoragiei este reflectată prin următorii parametri de laborator:
Eritrocitele sângelui
Leucocitele sângelui
Hemoglobina sangvină
Hematocritul
Trombocitele sangvine
Indicaţi valorile normale ale hematocritului.
20-25%
30-35%
40-45%
50-55%
Pentru determinarea indicelui de şoc Allgower este necesară cunoaşterea următorilor parametri:
Frecvenţa pulsului
Valoarea tensiunii arteriale sistolice
Valoarea tensiunii arteriale medii
Volumul de sânge circulant presupus
Nivelul eritrocitelor în sânge
Indicele de şoc Allgower se calculează prin:
Raportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale sistolice
Raportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale diastolice
Raportul indicelui frecvenţei pulsului la valoarea tensiunii arteriale medii
Înmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale sistolice
Înmulţirea indicelui frecvenţei pulsului cu valoarea tensiunii arteriale medii
Pentru evaluarea volumului hemoragiei intraoperatorii conform formulei Gross se utilizează:
Talia (înălţimea) bolnavului
Valoarea normală a hematocritului
Masa bolnavului
Valoarea hematocritului după operaţie
Coeficientul volumului sangvin pe kilogram corp
Formulele Moore sau Nadler se utilizează pentru:
Aprecierea suprafeţei arsurii
Aprecierea gradului de severitate a hemoragiei
Aprecierea stării de nutriţie a pacientului chirurgical
Aprecierea volumului presupus de sânge circulant
Aprecierea gradului de risc operator
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemotoracelui?
Bronhoscopia
Radiografia cutiei toracice
Toracocenteza
Laparocenteza
Electrocardiografia
Ce metodă de diagnostic este indicată pentru confirmarea hemoragiei gastrice?
Fibrogastroduodenoscopia
Colonoscopia
Examenul ultrasonografic
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraarticulare?
Artroscopia
Laparoscopia
Puncţia articulaţiei
Radiografia articulaţiei
Ce metode diagnostice sunt indicate pentru confirmarea hemoragiei intraperitoneale?
Puncţia fornixului posterior al vaginului la femei
Radiografia panoramică a abdomenului
Indicaţi cele trei faze ale procesului de coagulare a sângelui
Adeziunea şi agregarea eritrocitelor
Liza şi degradarea cheagului fibrinic
Vasoconstricţia (spasmul vasului lezat)
Activarea cascadei plasmatice de coagulare
Adeziunea şi agregarea trombocitelor
Formarea cheagului plachetar se produce datorită acţiunii următorilor factori:
Factorul tisular (tromboplastina)
Spasmul vasului lezat
Trombocitele sângelui
Protrombina plasmatică
Fibrinogenul plasmatic
Calea intrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
Factorului Hageman
Factorului tisular
Factorului Stuart-Prower
Factorului fibrinostabilizant
Protrombinei
Calea extrinsecă a hemostazei plasmatice este iniţiată prin activarea:
Ce factor de coagulare al sângelui este activat la finele atât a căii extrinseci, cât şi a celei intrinseci de hemostază plasmatică?
Factorul Hageman
Factorul tisular
Factorul Stuart-Prower
Factorul fibrinostabilizant
Protrombina
Care dintre fenomenele enumerate se referă la calea comună a hemostazei plasmatice?
Conversia plasminogenului în plasmină
Stabilizarea cheagului fibrinic
Conversia protrombinei în trombină
Formarea fibrinei din fibrinogen
Indicaţi mecanismele fiziologice de limitare a procesului de coagulare locală şi prevenire a coagulării intravasculare
Rolul izolant, de barieră, al endoteliului vascular
Factorii de coagulare se află în stare neactivă
Existenţa anticoagulanţilor fiziologici
Dilatarea vaselor (vasodilataţia)
Influienţa factorului fibrinodestabilizant
Sindromul de coagulare intravasculară diseminată se manifestă prin următorul fenomen:
Inflamator
Regenerativ
Proliferativ
Hemoragic
Degenerativ
Etiologia sindromului de coagulare intravasculară diseminată include:
Hemotransfuziile masive
Infecţiile bacteriene grave
Administrarea îndelungată a anticoagulantelor
Complicaţiile obstetricale: decolarea placentei, moartea intrauterină a fătului
Diabetul zaharat cu evoluţie gravă
În patogeneza sindromului de coagulare intravasculară diseminată cauza de bază a lipsei coagulării sangvine este:
Consumul masiv de factori ai hemocoagulării şi epuizarea rezervei acestora
Activarea cascadei de coagulare a sângelui de către factorii endogeni
Afectarea sistemică a endoteliului vascular
Activarea directă a sistemului de coagulare al sângelui de către toxinele microbiene
Blocajul microcirculaţiei în organele de importanţă vitală
Indicaţi formele clinice ale sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Forma fulminantă
Forma acută
Forma subacută
Forma cronică
Forma asimptomatică
Indicaţi fazele sindromului de coagulare intravasculară diseminată
Faza hipovolemiei
Faza intravasculară
Faza de hipercoagulare
Faza de hipocoagulare
Faza de diseminare
Indicaţi simptomele clinice ale primei faze a sindromului de coagulare intravasculară diseminată
Multiple hemoragii din diferite surse
Icter exprimat
Multiple tromboze vasculare
Hemoragii în organele de importanţă vitală
Hepatosplenomegalie
Indicaţi simptomele clinice ale fazei a doua a sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Hemoragii multiple, de la nivelul a cel puţin trei surse
Simptomele sunt dificil de stabilit în timpul examenului clinic sau acestea lipsesc