Stabiliți dereglările activităţii cardiovasculare în tireotoxicoză:
tahicardie
bradicardie
hipotensiune
hipertensiune
fibrilaţie atrială
Marcați indicatiile tratamentului chirurgical al hipertiroidismului:
hipotrofia glandei tiroide
hipertrofia glandei tiroide
hipotireoză
tireotoxicoză la copii
tireotoxicoză gravă
Stabiliți factorii endogeni în guşa toxică difuză:
infecţiile, în special cele virale
tiroidita acută şi silenţioasă
sindromul rezistenţei la hormoni tiroidieni
intoxicaţiile
tireotoxicoză gestaţională
Marcați acuzele bolnavilor cu guşă toxică difuză:
diaree
constipaţie
temperatură subfebrilă
exoftalmie
creşterea masei corporale
Stabiliți particularitătile tireotoxicozei de gradul I:
metabolismul bazal nu depăşeşte + 30%
metabolismul bazal nu depăşeşte + 50%
pulsul mai puţin de 100 bătăi pe minut
pulsul mai mare de 100 bătăi pe minut
tahipnee
Numiți imunomodulatoarele în terapia complexă a hipertiroidismului:
ketoconazol
levamizol
lamotrigină
F-activină
T-activină
Stabiliți indicatiile tratamentului cu iod radioactiv:
terapie auxiliară la tratamentul conservativ
ineficienţa terapiei conservative
guşa toxică difuză cu insuficienţă cardiovasculară
guşa toxică difuză la copii
recidiva guşei toxice difuze după intervenţie chirurgicală
Numiți acuzele bolnavilor cu guşă toxică difuză:
somnolenţă
excitabilitate exagerată
hiperhidroză
nervozitate
Stabiliți dereglările funcţiei SNC în guşa toxică difuză:
distragere
creşterea atenţiei
iritabilitate
insomnie
Marcați caracteristicile tireotoxicozei de gradul III:
reducerea neesenţială a masei corporale
slăbiciune musculară
aritmie pronunţată
semne de insuficienţă cardiacă
Marcați preparatele de iod utilizate în hipertiroidism:
soluţia permanganat de potasiu
soluţia Ringer
soluţia Lugol
soluţia lactat
soluţia saturată de iodura de potasiu
Marcați grupele de preparate în tratamentul crizei tirotoxice:
imunostimulante
preparate tirostatice
preparate de potasiu
preparate de iod
glucocorticoizi
Stabiliți particularitătile tireotoxicozei de gradul II:
reducerea masei corporale
metabolismul bazal nu depășește 30%
tahicardie 100-200 b/m
metabolism bazal 30-60%
metabolismul bazal depășește 60%
Marcați plantele uilizate în fitoterapia guşei toxice difuze:
odolean
mentă
păducel
ceai verde
melisă
Marcați dereglările funcţiei gonadelor la femei în guşa toxică difuză:
amenoree
ginecomastia
logoree
oligurie
oligomenoree
Numiți cauzele formării excesive a uraţilor:
alcoolul
suprarăcirea
obezitatea
stresul
carnea
Numiţi medicamente simptomatice cu acţiune rapidă, utilizate în osteoartroză:
diclofenac
colchicină
glucozamină
paracetamol
meloxicam
Selectați manifestările principale ale gutei:
artrită degenerativă
pusee de artrită acută
formarea tofilor
redoare matinală
nefrolitiază
Enumerați preparatele uricozurice:
hidroclortiazidă
probenecid
clorochină
sulfinpirazonă
Numiți formele clinice ale osteoartrozei:
gonartroza
anchiloza
coxartroza
parartroza
afectarea articulaţiilor interfalangiene
Selectați cauzele reducerii excreţiei renale a uraţilor:
caşexia
afecţiunile renale
imunodeficienţa
medicamentele
Numiți particularităţile afectării articulaţiilor în cazul osteoartrozei:
formarea tofilor periatriculari
cracmente articulare
creşterea volumului articulaţiei
dureri în articulaţii
reducerea volumului articulaţiei
Numiţi grupele de preparate utilizate în artrita gutoasă acută
antiinflamatoare nesteroidiene
citostatice
vitamine
derivati de aminochinolină
Selectați componentele naturale ale cartilajului:
colchicina
condroitina sulfat
ergocalciferolul
glucozamina
corticotropina
Stabiliți particularităţile afectării articulaţiilor în gută:
iniţial dureri la cel puţin 3 articulaţii
iniţial dureri la nivelul articulaţiei degetului mare
puseuri de inflamaţie acută a articulaţiei
inflamaţia stabilă, permanentă a articulaţiei
articulaţia tumefiată şi hiperemiată
Selectați formele osteoartrozei secundare:
metabolică
postseptică
posttraumatică
endocrină
hepatică
Enumerați grupele de preparate utilizate în osteoartroză:
componentele naturale ale cartilajului
angioprotectoarele
antiinflamatoarele nesteroidiene
diureticele
corticoizii
Numiţi stadiile evolutive ale gutei:
artrita inflamatoare acută
cardita gutoasă
coreea gutoasă
perioada între puseuri de gută
artrita cronică tofacee
Enumerați factorii de risc dobândiţi ai osteoartrozei:
hipovitaminozele
afecţiunile congenitale ale oaselor şi articulaţiilor
vârsta senilă
insuficienţa de estrogeni în menopauză
Enumerați manifestările artritei cronice gutoase:
neuropatie gutoasă
artrită cronică
Selectați preparatele utilizate în artrita gutoasă cronică:
sulfasalazină
allopurinol
Numiţi antiinflamatoarele de bază utilizate în osteoartroza erozivă sau în acutizări frecvente:
cefecoxib
ergocalciferol
hidroxiclorochină
colhicină
Enumerați factorii de risc endocrinici ce favorizează instalarea leziunilor de tip artrozic în osteoartroză:
acromegalia
mixedemul
splenomegalia
menopauza
Selectați preparatele ce provoacă artrita gutoasă acută:
acidul acetilsalicilic
spasmoliticele
etanolul
probenecidul
diureticele tiazidice
Numiți medicamente simptomatice cu acţiune lentă, utilizate în osteoartroză:
condroitinul
nimesulidul
meloxicamul
acidul hialuronic
Stabiliți indicaţiile pentru administrarea afinului:
diabetul zaharat
cefaleea
retinopatia diabetică
anemiile hipocrome
epidermofitia
Numiţi efectele farmacologice caracteristice pentru păducel:
antihipotensiv
antianginos
antihipertensiv
antiemetic
antiaritmic
Stabiliți reacţiile adverse la administrarea de fasole:
degenerescenţă renală
degenerescenţă hepatică
acufene
artralgii
meteorism
Stabiliți compoziția chimică ale plantei strugurii-ursului:
hiperforină
acidul ursolic
substanţele tanante
glucoza
coptizină
Boala Parkinson se caracterizează prin următoarele simptome non-motorii:
somnolență diurnă excesivă
grețuri, vomă
comportament obsesiv și repetitiv
rigiditate musculară
poziție curbată a corpului
Determinați manifestările clinice ale bolii Parkinson:
hiperexcitabilitate
miastenie
rigiditate
tremor
instabilitate posturală
Selectați preparatele utilizate în convulsiile tonico-clonice generalizate:
carbamazepină
etosuximidă
piracetam
acid valproic
Numiți grupele de preparate administrate în medicația epilepsiei:
psihostimulante
stimulantele medulare
barbituricele
benzodiazepinele
nootropele
Etiologia dezvoltării epilepsiei presupune prezența:
predispoziției ereditare
leziunilor purulente
leziunilor epileptogene
factorilor de inhibție
factorilor excitanți
Selectați simptomele neuropsihiatrice, caracteristice bolii Parkinson:
depresie, anxietate
dereglări olfactive
atacuri de panică
vedere încețoșată
demență
Numiți manifestările clinice ale crizelor epileptice:
crize mioclonice
crize isterice
crize ipocondrice
crize tonice
crize clonice
Indicați preparatele antiepileptice din grupul benzodiazepinelor:
acetazolamidă
clonazepam
diazepam
Selectați efectele adverse, caracteristice antiparkinsonienelor anticolinergice:
uscăciunea gurii
tulburări de deglutiție
constipație
sialoree
retenție urinară
Factorii excitanți ai epilepsiei se clasifică în:
vizuali
hipotensivi
auditivi
tactili
hipertensivi
Selectați simptomele motorii în boala Parkinson:
tulburări cognitive
bradikinezie
hipokinezie
akinezie
Numiți preparatele antiparkinsoniene, care inhibă selectiv monoaminooxidaza-B:
levodopa
selegilina
amantadina
rasagilina
trihexifenidil
Tulburările cognitive în boala Parkinson se caracterizează prin:
episoade delirante
tremorul membrelor
dificultăți de concentrație
halucinații vizuale
Depresia în boala Parkinson este caracterizată de următoarele manifestări clinice distincte:
reducerea expresivității faciale
aplatizare emoțională
lipsa motivației
lentoare de gândire
hiperactivitate psihoemoțională
Selectați factorii etiologici ai rinitei alergice:
mucegaiuri din case
scuame de animale
acarieni din genul Dermatophagoides
unele insecte
purinele din boboase
Marcați etapele patogenetice ale rinitei alergice:
declanșarea degranulării mastocitelor
comutarea la IgE
interacțiunea IgE cu bazofilele și mastocitele
eliberarea mediatorilor alergiei
interacțiunea IgE cu eritrocitele
Indicați mediatorii, care contribuie la declanșarea rinitei alergice:
norepinefrină
histamină
leukotriene
citokine
imunoglobulină A
Selectați simptomele rinitei alergice:
strănut
eliminări sero-purulente
prurit
rinoree
Marcați tabloul clinic al rinitei alergice sezoniere:
rinoree abundentă
uscăciunea sclerei
obstrucție nazală
prurit nazal
somnolență
Selectați formele clinice ale urticariei:
urticaria la zgomot
urticaria la frig
urticaria solară
urticaria la presiune
urticaria la presiune?
Numiți dezavantajele preparatelor antihistaminice de generația I, utilizate în afecțiuni alergice:
efect de scurtă durată
blocarea N-colinoreceptorilor
blocarea M-colinoreceptorilor
provocarea idiosincraziei
provocarea tahifilaxiei
Indicați glucocorticoizii inhalatori utilizați în alergia la polen, manifestată cu accese de sufocare:
beclometason
budesonid
betametason
fludrocortizon
flunisolid
Selectați grupele de preparate utilizate în angioedem:
antiinflamatoare
diuretice
adrenomimetice
adrenoblocante
Enumerați manifestările articulare ale artritei reumatoide:
redoarea matinală
rigiditatea musculară
durerea articulară
simetria afectării articulare
afectarea migratoare articulară
Determinați simptomele sindromului Felty în artrita reumatoidă:
cardiomegalie
diateză hemoragică
splenomegalie
anemie
adenopatie
Selectați medicamentele antiinflamatoare de bază (DMARD) utilizate în artrita reumatoidă:
leflunomida
cefecoxibul
metotrexatul
ciclofosfamida
lornoxicamul
Determinați medicamentele antiinflamatoare simptomatice (SMARD) utilizate în artrita reumatoidă:
sulfasalazina
ibuprofenul
Indicați efectele terapiei simptomatice cu AINS (SMARD) în artrita reumatoidă:
efectul se manifestă numai pe durata tratamentului
influențează pe termen lung evoluția bolii
reduc durerea şi inflamaţia
pot încetini progresia leziunilor extraarticulare
nu influenţează apariţia manifestărilor extraarticulare
Determinați semnele articulare obiective ale febrei reumatismale acute:
cianoză
hiperemie
tumefiere
durere
deformare
Enumerați preparatele antibacteriene utilizate în febra reumatismală acută:
peniciline
fluorochinolone
macrolide
lincosamide
tetracicline
Indicațiile pentru preparatele antiinflamatoare nesteroidiene în febra reumatismală acută sunt:
reumocardită cu activitate sporită
reumocardită cu activitate minimală şi medie
activitate maximală a procesului reumatic
activitate minimală a procesului reumatic
necesitatea anulării corticosteroizilor
Numiți tabloul clinic al hipoglicemiei:
senzație de foame imperioasă
sete pronunțată
tremurături ale mâinilor
halenă de acetonă
crampe musculare, parestezii
Determinați grupele de preparate antidiabetice orale:
sulfanilamidele
sulfamidele
tiazolidindionele
bucarbamidele
tetrazaharidele
Enumerați preparatele antidiabetice orale din grupul sulfamidelor de generația a doua:
tolazamidă
glibenclamidă
glipizidă
gliclazidă
clorpropamidă
Indicați mecanismele de acțiune al sulfamidelor antidiabetice:
stimularea secreţiei insulinei de celulele Beta-pancreatice
inhibarea alfa glucozidazei din peretele intestinal
restabilirea sensibilităţii celulelor Beta către glucoză
micşorarea inactivării insulinei de insulinază
impiedicarea transformării glucozei în sorbitol
Determinați preparatele utilizate în scopul normalizării proceselor metabolice în diabetul zaharat:
hipolipidemiante
inhibitorii xantinoxidazei
nootrope
Indicați manifestările clinice ale gutei:
crize de artrită
formarea osteofitelor
Determinați antiinflamatoarele nonsteroidiene cu acţiune inhibitoare COX-2 selectivă:
celecoxib
rofecoxib
nimesulid
piroxicam
lornoxicam
Numiți medicația uricozirică și uricodepresantă în gută:
aprotinină
Selectați factorii care pot declanșa guta:
triamcinolona