There are no comments, be the first and leave one below:
437. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de:
10 3 (1.000) pe un gram de ţesut
10 2 (100) pe un gram de ţesut
10 5 (100.000) pe un gram de ţesut
10 4 (10.000) pe un gram de ţesut
10 1 (10) pe un gram de ţesut
438. CM. Ce factori contribuie la dezvoltarea infecţiei în plagă?
Dehiscenţa semnificativă a marginilor plăgii
Prezenţa hematomului, a ţesuturilor devitalizate în plagă
Nivelul înalt de contaminare bacteriană
Scăderea reactivităţii organismului (anemia, şocul, imunodepresia, diabetul zaharat)
Dereglarea vascularizării zonei lezate
439. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului
Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior
440. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?
Zona de comoţie moleculară
Zona necrozei terţiare
Zona edemului traumatic
Zona necrozei traumatice primare
Zona canalului plăgii
441. CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc?
Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc
Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii
Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare
Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii
Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui
442. CM. Ce particularităţi diferenţiază plaga prin armă de foc?
Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii este finisată prin aplicarea suturilor
Se vindecă prin intenţie primară
Prezenţa a trei zone de traumare
Caracterul anatomic complex al canalului plăgii
Gradul înalt de infectare
443. CM. Ce caracterizează plaga transfixiantă prin armă de foc?
Toată energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
Doar o parte din energia cinetică a glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
Are şi poartă de intrare şi poartă de ieşire
Are doar orificiu de intrare
Este prezentă doar leziunea ţesuturilor superficiale, fără penetrarea în profunzimea organismului
444. CM. Ce afirmaţii caracterizează veridic plaga oarbă prin armă de foc?
Este prezentă poarta de intrare şi cea de ieşire
Este prezentă doar poarta de intrare
Toată energia cinetică o glontelui trece în energia lezării ţesuturilor organismului
445. CM. Ce afirmaţii caracterizează just plaga tangenţială prin armă de foc?
Este prezentă şi poarta de intrare şi cea de ieşire
Nu este asociată cu lezarea organelor şi a structurilor interne
446. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:
Formării şi reorganizării cicatricei
Inflamaţiei
Vindecării primare
Regenerării
Vindecării secundare
447. CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii?
Faza regenerării
Faza formării şi reorganizării cicatricei
Faza inflamaţiei
Faza vindecării primare
Faza vindecării secundare
448. CM. Ce perioade include faza inflamatorie a procesului de plagă?
Perioada recanalizării şi creşterii vaselor
Perioada hidratării
Perioada dereglărilor vasculare
Perioada deshidratării
Perioada curăţirii plăgii de ţesuturi necrotice
449. CS. Care este durata aproximativă a primei faze a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Peste 1 lună
1-5 zile
14-21 zile
1-2 zile
6-14 zile
450. CS. Care dintre procesele enumerate nu se referă la prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Spasmul vascular de scurtă durată, care este substituit cu vasodilatarea stabilă
Dezvoltarea acidozei tisulare
Tromboza capilarelor şi venulelor
Formarea ţesutului de granulaţie
Retenţia apei şi declanşarea edemului tisular
451. CM. Care dintre procesele enumerate nu se referă la prima perioadă (perioada modificărilor vasculare) a fazei de inflamaţie a procesului de plagă?
Edemul tisular
Recanalizarea şi creşterea vaselor
Migrarea leucocitară
Modificarea permeabilităţii peretelui vascular
Fagocitoza
452. CM. Care dintre procesele enumerate se referă la a doua perioadă (perioada curăţirii plăgii de ţesuturi necrotice) a fazei de inflamaţie a procesului de plagă?
Liza ţesuturilor necrotice
Sinteza colagenului
453. CM. Care elemente celulare joacă rolul principal în prima fază a procesului de plagă (faza de inflamaţie)?
Limfocitele
Fibroblaştii
Macrofagii
Leucocitele neutrofile
Eritrocitele
454. CS. Care este rolul leucocitelor neutrofile în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Realizarea răspunsului imun
Fagocitoza microorganismelor şi a maselor necrotice
Eliberarea prostaglandinelor şi interleukinelor
Eliberarea fermenţilor proteolitici
455. CS. Care este rolul macrofagilor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
Restructurarea colagenului
Eliberarea fermenţilor proteolitici şi fagocitoza maselor necrotice
456. CS. Care este rolul limfocitelor în prima fază a procesului de plagă (faza inflamaţiei)?
457. CM. Care dintre procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)?
Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine
458. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)?
Trombocitele
459. CS. Ce reprezintă prin sine ţesutul granulant?
Ţesut cicatriceal dur
Ţesut necrotic cu o concentraţie înaltă a microorganismelor
Ţesut epitelial, ce acoperă treptat defectul marginilor plăgii
Cheag dens în plagă, ce se formează în urma adeziei şi agregării trombocitelor şi trombozei capilarelor şi venulelor
Ţesut conjunctiv fin cu capilare nou formate
460. CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant?
Realizarea hemostazei
Protecţia plăgii de penetrarea microbiană
Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat
Completarea defectului de plagă
Contribuie la restabilirea integrităţii dermului
461. CM. Ce este caracteristic pentru faza a treia a procesului de plagă (faza formării şi reorganizării cicatricei)?
Infiltraţia leucocitară
Acidoza tisulară
Micşorarea activităţii fibroblaştilor
Fenomenul contracţiei plăgii
462. CS. Fenomenul de contracţie a plăgii în procesul de vindecare a acesteia se explică prin:
Substituirea defectului de plagă prin ţesut de granulaţie
Migrarea spre plagă a fibroblaştilor şi sinteza fibrelor de colagen şi a fibrelor elastice
Proliferarea reţelei capilare în plagă
Dispariţia edemului (deshidratarea plăgii)
463. CS. De unde începe epitelizarea plăgii?
Uniform de pe toată suprafaţa
De la mijlocul plăgii
De la cea mai vascularizată zonă a plăgii
De la marginile plăgii
Din profunzimea plăgii
464. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:
Regenerarea primară amânată
Sub crustă
Regenerarea primară
Regenerarea secundară
Regenerarea secundară precoce
465. CM. Indicaţi condiţiile, necesare pentru vindecarea plăgii prin intenţie primară.
Lipsa hematoamelor, corpilor străini şi a ţesutului necrotic în plagă
Poluarea (contaminarea) microbiană masivă a plăgii
Absenţa infecţiei în plagă
Defect cutanat extins şi cu aspect (formă) complex
Aderarea intimă a marginilor plăgii
466. CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc:
Prin regenerare secundară
Prin regenerare secundară precoce
Prin regenerare primară amânată
Prin regenerare primară