Din porțiunea periferică a sistemului nervos vegetativ fac parte:
Măduva spinării.
Nervii splanhnici mare și mic.
Plexurile perivasculare
Hipotalamusul.
Ganglionii intraorganici
Porţiunea centrală a sistemului nervos simpatic se află în segmentele medulare:
C3-T12
C8-L3
C1-T4
L2-S3
În toate segmentele.
Ganglioni parasimpatici sunt:
Spinali.
Ciliar
Pterigopalatin
Otic
Submandibular.
Particularități caracteristice sistemului nervos somatic:
Inervaţia musculaturii netede.
Inervaţia musculaturii striate.
Amplasarea segmentară a centrilor.
Amplasarea centrilor sub formă de focare
Neuronul efector este în afara sistemului nervos central.
Criterii de bază ale sistemului nervos vegetativ:
Amplasarea centrilor în focare
Amplasarea segmentară a centrilor
Fibre exclusiv amielinice.
Neuronul efector situat la periferie.
Indicaţi 3 perechi de nervi cranieni care au nuclee vegetative:
III
IV
VI
VII
IX
În ganglioni intramurali se termină preponderent fibrele vegetative ale nervilor:
V
X
Splanhnici pelvini.
Splanhnici mare şi mic
Indicaţi localizarea centrilor parasimpatici ai SNV:
Focarul mezencefalic (III).
Focarul bulbar (VII, IX, X).
Focarul toracolombar (C8-L2).
Focarul bazal
Focarul sacrat (S2-S4).
Care dintre ramurile nervului spinal conţin fibre simpatice preganglionare?
Posterioară.
Anterioară.
Comunicantă albă.
Comunicantă cenuşie.
Meningeală
Care din particularităţile enumerate caracterizează sistemul nervos vegetativ?
Nu formează sinapse în ganglionii vegetativi.
Are o structură segmentară.
Nu e structurat segmentar.
Localizarea centrilor în focare
Formează sinapse în ganglionii vegetativi.
Fibrele preganglionare de la nucleele căror nervi cranieni se termină în ganglionii parasimpatici din regiunea capului?
Sistemul nervos somatic:
Dirijează activitatea muşchilor scheletici.
Realizează inervaţia senzitivă a tuturor formaţiunilor anatomice din organism
Exercită în special funcţia de legătură a organismului cu mediul ambiant.
Menţine şi reglează tonusul muşchilor striaţi.
Trimite impulsuri spre tunica musculară a viscerelor.
Sistemul nervos vegetativ:
Reprezintă o parte a sistemului nervos absolut autonomă, care nu depinde de activitatea cortexului cerebral.
Inervează toate viscerele, glandele şi vasele sangvine
Include sistemele simpatic şi parasimpatic.
I se distinge doar porţiunea periferică
Are o structură identică cu cea a porţiunii periferice a sistemului nervos somatic
Arcul reflex simplu la sistemul nervos vegetativ:
Constă din trei neuroni.
Calea lui eferentă e constituită din doi neuroni.
Corpul ultimului neuron efector se află în coarnele anterioare ale măduvei spinării.
Include fibre nervoase pre- şi postganglionare.
Are o componenţă similară cu cea a arcului reflex simplu la sistemul nervos somatic.
În componenţa sistemului nervos vegetativ se disting:
Porţiunea centrală.
Porţiunea periferică
Centri vegetativi corticali sub aspect de arii vaste
Plexuri nervoase, însoţind vasele sangvine.
Ganglioni vegetativi de ordinul I, II şi III.
Fibrele nervoase vegetative:
Nu posedă teacă mielinică
Pot fi pre- sau postganglionare.
Reprezintă prelungiri ale neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali.
Sunt distribuite exclusiv pe traiectul vaselor sangvine.
La periferie nu formează reţele nervoase
Fibre parasimpatice preganglionare se conţin în nervii:
Optic
Trohlear.
Oculomotor.
Facial.
Accesor
Corpii neuronilor preganglionari sunt localizaţi în:
Ganglionii laterovertebrali
Ganglionii prevertebrali.
Nevrax
Ganglionii spinali.
Ganglionii intramurali.
Ce tip de neuroni predomină în componența ganglionilor vegetativi:
Preganglionari.
Postganglionari.
Senzitivi.
Pseudounipolari.
Nevraxieni.
Nuclei vegetativi au următorii nervi cranieni:
IIi
Centrii nervoşi vegetativi suprasegmentari sunt localizaţi în:
Cortexul cerebral.
Hipotalamus.
Corpul striat.
Pedunculii cerebeloşi mijlocii.
Capsula internă.
Centrii nervoşi vegetativi supremi:
Aparţin sistemului vegetativ simpatic.
Aparţin sistemului vegetativ parasimpatic.
Nu au apartenenţă simpatică sau parasimpatică.
Reglează ambele componente ale sistemului nervos vegetativ
Controlează activitatea centrilor vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral şi măduva spinării.
Din formaţiunile, care conţin centri nervoşi vegetativi suprasegmentari fac parte:
Formaţiunea reticulată.
Sistemul limbic.
Cerebelul.
Căile conductoare eferente ale reflexelor vegetative condiţionate trec prin:
Fasciculul longitudinal posterior.
Tractul tectospinal.
Tractul rubrospinal.
Fasciculul paraependimal.
Tractul vestibulospinal.
Fibrele postganglionare sunt:
Amielinice.
Mielinice.
Senzoriale
Musculare sau glandulare.
Mai groase ca cele preganglionare
Viteza de propagare a influxului nervos prin fibrele vegetative este de:
100 m/sec.
120 m/sec.
10 m/sec.
1 m/sec.
30 m/sec
Circuitul nervos al reflexului vegetativ necondiţionat se conectează:
La nivelul cerebelului.
În trunchiul cerebral.
În măduva spinală.
În sistemul limbic.
La nivelul triunghiului olfactiv.
Sistemul nervos vegetativ funcţionează:
Numai în starea de veghe.
În timpul somnului.
Permanent (nonstop).
După micul dejun.
După prânz.
Plexurile nervoase vegetative se localizează:
Între muşchii scheletici.
Pe traiectul vaselor sangvine.
În pereţii organelor cavitare.
În cavitatea primară a corpului.
În cavităţile secundare ale corpului.
Propagarea influxului nervos la nivelul sinapselor fibrelor preganglionare se realizează prin intermediul:
Adrenalinei.
Serotoninei.
Dopaminei
Acetilcolinei.
Statinelor.
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele nervoase vegetative postganglionare elimină:
Acetilcolină.
Noradrenalină.
Adrenalină.
Serotonină.
Morfină
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele vegetative parasimpatice elimină:
Liberine.
Statine.
Indicaţi componentele sistemului nervos vegetativ:
Sistemul nervos simpatic
Sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos metasimpatic
Sistemul nervos central
Sistemul nervos periferic
Mediatori ai sistemului nervos metasimpatic sunt:
Adrenalina.
Histamina.
Acidul gama-aminobutiric (GABA).
Acetilcolina.
Serotonina.
La nivelul terminaţiunilor efectoare fibrele simpatice elimină:
Dopamină.