1.Etica este :
A.Studiul relațiilor interumane.
B.Știința comportamentului uman.
C.Știința despre moralitate.
D.Studiul filosofic al omului.
E.Ramură a sociologiei.
2.Din limba latină morala – moralitas înseamnă:
Misoginie
B.Moarte timpurie.
C.Manieră sau mod adecvat de comportare.
D.Marcaj.
E.Mentalitate malefică.
3.Teoriile consecințialiste derivă moralitatea unei conduite din:
A.Analiza eficienței economice a consecințelor comportamentului.
B.Analiza intenției de comportament.
C.Conformitatea unui astfel de comportament cu un set de reguli prestabilite.
D.Evoluția companiilor.
E.Forme de limbaj.
4.Virtute înseamnă:
A.O particularitate temperamentală.
B.Un atribuit al existenței obiective.
C.O particularitate comportamentală înnăscută.
D.O trăsătură bună de caracter.
E.Facultate de a simți.
5.Utilitarismul este:
A.Cea mai populară teorie consecințialistă.
B.Cea mai scandaloasă teorie deontologică.
C.Domeniul realității istorice.
D.O teorie deontologică nepopulară.
E.O teorie a medicinei alternative.
6.A fi virtuos din punctul de vedere al teoriei aristotelice înseamnă:
A.A te conforma principiilor şi normelor morale dominante în societate.
B.A evita normele morale dominante în societare.
C.A cunoaște esența fiecărui lucru.
D.A pierde speranța.
E.A evita viciile.
7.O persoană morală din perspectivă deontologică este acea care :
A.Își îndeplinește obligațiile, își respectă obligațiile.
B.Se îndoiește de toate.
C.Își reduce constant obligațiile.
D.Își ignoră obligațiile.
E.Evită normele morale dominante în societare.
8.Consecințele unei acțiuni sunt morale din punct de vedere utilitarist (J.S Mill) dacă:
A.Nu afectează pe termen lung în mod negativ nici o persoană.
B.Constituie pe un termen lung beneficiu maximal pentru un număr maximal de indivizi.
C.Dacă beneficiază pe termen lung cel puțin o persoană.
D.Evită normele morale dominante în societare.
E.Dacă exercită în mod liber o constrângere morală.
9.Bioetica este:
A.Domeniu medical ce studiază problemele legate de sănătate și boală.
B.Domeniu interdisciplinar ce studiază probleme etice legate de sănătate/medicină, cercetare biomedicală, biotehnologii, mediu etc. generate de progresul științific.
C.Domeniu biologic ce studiază viața din perspectivă etică.
D.Domeniu biologic ce studiază apariția vieții.
E.Putere sau influență asupra populației.
10.Întemeietorul disciplinei Bioetica este considerat:
A.Van Rensselaer Miller
B.Van Rensselaer Potter
C.Robert Backer
D.Immanuel Kant
E.Socrate
11.Principiul etic al respectului autonomiei persoanei presupune :
A.Respectul dreptului persoanei la autodeterminare.
B.Respectul dreptului de proprietate al persoanei.
C.Respectul dreptului medicului la o intervenție experimentală nestingherită.
D.Supraviețuire.
E.Egocentrism.
12.Principiul binefacerii se realizează prin:
A.Datoria de a preveni răul sau suferința, datoria de a suprima răul sau suferința, datoria de a face bine și de a promova binele.
B.Promovarea alocentrismului.
C.Promovarea egocentrismului.
D.Promovarea antropocentrismului.
E.Depășirea crizei ecologice naționale.
13.Promotorul autohton care pledează pentru conceptul larg de bioetică este:
A. Ana Pascaru
B.Teodor N. Țîrdea
C.Gheorge Bobînă
D.Eudochia Saharneanu
E.Vasile Țapoc.
14.Principiul dreptății presupune:
A.Distribuția echitabilă a bunurilor, resurselor și serviciilor; distribuția echitabilă a resurselor și serviciilor medicale.
B.Legătura dintre viață și libertate.
C.Ca beneficiul şi riscurile în clinică să fie echilibrate.
D.Acțiunea umană în lumina valorilor moralității tradiționale.
E.Moralitatea autentică, veritabilă, în sistemul „om-societate”.
15.Unele reguli după care se poate înfăptui distribuția echitabilă a resurselor sunt:
A.Fiecărei persoane în mod egal; conform necesităților; în funcție de efort; potrivit contribuției.
B.Fiecărei persoane în conformitate cu libera voință a celui ce distribuie bunurile, serviciile, etc.
C.În conformitate cu nivelul de dezvoltare culturală.
D.Fiecărei persoane în dependență de rolul și statutul social.
E.În corespundere cu sistemul valoric al fiecărui membru din societate.
16.Subdomeniile eticii sunt:
A.Meta-etica, etica normativă și etica aplicată.
B.Metafizica, ontologia, gnoseologia.
C.Epistemologia, logica, filosofia medicinei.
D.Behaviorismul, psihologia comportamentului, psihologia descriptivă.
E.Deontologia, etica medicală, bioetica.
17.Meta-etica este:
A.Monism spiritualist.
B.Credința într-un singur Dumnezeu.
C.Studiul naturii, formei şi sensului judecății morale.
D.Stare a conștiinței.
E.Cunoaștere a cauzelor prime și a principiilor lucrurilor.
18.Etica normativă are în vedere:
A.Analiza artei, a obiectelor create de om.
B.Prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală a vieții sociale.
C.Perceperea lumii prin intermediul simțurilor.
D.Includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea.
E.Viață vicioasă.
19.Etica aplicată reprezintă o ramură a eticii ce constă în:
A.Analiza unor probleme specifice și controversate din viața publică și privată, precum eutanasia, avortul, drepturile animalelor, etc.
B.Psihologia agenților umani.
C.Epistemologia cunoașterii morale.
D.Contradicțiile antropologice ridicate de diferențele culturale ce țin de morală.
E.Statutul și scopul valorilor.
