Artrosindesmologie. Articulațiile membrului inferior

A. Ligg. colaterale

B. Lig. lateral

C. Lig. bifurcat

D. Lig. sacrospinal

E. Lig. interosos

A. Meniscurile

B. Lichidul sinovial

C. Oasele gambei

D. Rotula

E. Bolta piciorului

A. Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului

B. Capsula articulară este liberă şi rezistentă

C. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru

D. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic

E. Prezintă o amfiartroză

А. Ligamentum sacrospinotuberale

B. Ligamentum sacroiliacum interosseum

C. Ligamentum sacrotuberale

D. Ligamenta sacroiliaca ventralia

E. Ligamenta sacroiliaca dorsalia

A. Este o hemiartroză formată între oasele pubiene

B. Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi

C. Înălţimea simfizei este mai mare la femei

D. Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii

E. Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului

A. Constituie un inel osos

B. Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale

C. Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal

D. Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal

E. În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-55)

A. Promontoriul

B. Creasta iliacă

C. Linia arcuată

D. Creasta pubică

E. Marginea superioară a simfizei pubiene

A. Coccisul

B. Ligamentele sacrospinale

C. Tuberozităţile sciatice

D. Ramurile sciatice şi pubiene inferioare

E. Simfiza pubiană

A. Este formată de capul femurului şi acetabul

B. Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic

C. Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular

D. Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)

E. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare

А. Zona orbicularis

B. Ligamentum iliofemorale

C. Ligamentum transversum acetabuli

D. Ligamentum capitis femoris

E. Ligamentum pubofemorale

А. Flexio et extensio

B. Adductio et abductio

C. Rotatio

D. Circumductio

E. Oppositio et reppositio

A. Amplitudinea mişcărilor depinde de poziţia articulaţiei genunchiului

B. Rotaţia laterală este mai evidentă decât cea medială

C. Ligamentul ischiofemural frânează extensia

D. Mişcările sunt limitate de aparatul ligamentar

E. Amplitudinea rotaţiei constituie 70-80 grade

A. Feţele articulare sunt extinse, incongruente

B. Este constituită din articulaţia femurotibială şi femuropatelară

C. Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei

D. Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei

E. Este o diartroză uniaxială

A. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale

B. Ligamentul cruciat anterior este lezat mai des decât cel posterior

C. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului

D. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului

E. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a articulației genunchiului

A. Infrarotuliană profundă

B. Laterorotuliană

C. Subcutanată prerotuliană

D. Retrorotuliană

E. Suprarotuliană

А. Fibula

B. Tibia

C. Patella

D. Femur

E. Oasele gambei

А. Ligamentum collaterale tibiale et fubulare

B. Ligamentum cruciatum anterius et posterius

C. Ligamentum popliteum obliquum

D. Ligamentum popliteum arcuatum

E. Ligamentum cruciatum anterius

А. Ligamentum collaterale tibiale

B. Ligamentum cruciatum anterius et posterius

C. Ligamentum popliteum obliquum

D. Ligamentum popliteum arcuatum

E. Ligamentul patellae

А. Ligamentum popliteum obliquum

B. Ligamentum transversum genus

C. Plicae alares

D. Menisci medialis et lateralis

E. Ligamentum cruciatum anterius et posterius

А. Pars tibionavicularis

B. Pars tibiocalcanea

C. Pars tibiotalaris anterior

D. Pars tibiotalaris posterior

E. Pars tibiofibularis

A. Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare

B. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară

C. Marginile interne ale lor sunt libere

D. Cel medial are formă semilunară

E. Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial

A. Ligamentul transvers al genunchiului uneşte porţiunile anterioare ale meniscurilor

B. Meniscul lateral este fixat la ligamentul cruciat posterior şi la condilul medial al femurului prin ligamente

C. Numărul şi dimensiunile burselor sinoviale variază individual

D. Capsula fibroasă e laxă

E. Bursele sinoviale: suprapatelară, poplitee, anserină şi gastrocnemiană comunică cu cavitatea sinovială a genunchiului

A. Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei

B. Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare

C. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)

D. Este o amfiartroză

E. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului

A. Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale

B. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea distală a tibiei

C. E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)

D. Reprezintă o diartroză combinată

E. Membrana interosoasă participă la consolidarea ei

A. Este formată de feţe articulare ale 3 oase

B. Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice

C. Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare

D. Membrana sinovială este laxă

E. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare

A. Ligamentul colateral lateral, compus din 5 porţiuni

B. Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar

C. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talar

D. Ligamentul calcaneofibular, localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului

E. Ligamentul colateral medial, care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu şi osul navicular

А. Talus

B. Os naviculare

C. Calcaneus

D. Os cuboideum

E. Tibia

А. Articulationes planae

B. Articulationes spheroideae

C. Articulationes trochoideae

D. Articulationes simplex

E. Articulationes synoviales

А. Articulatio calcaneocuboidea

B. Articulatio subtalaris

C. Articulatio cuneonavicularis

D. Articulatio talocalcaneonavicularis

E. Articulatio talonavicularis

А. Ligamentum tibionaviculare

B. Ligamentum calcaneonaviculare

C. Ligamentum calcaneocuboideum

D. Ligamentum calcaneocuboideum plantare

E. Ligmentum plantare longum

A. Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului

B. Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă

C. Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia

D. În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului

E. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi

A. Feţele articulare sunt congruente

B. Este o articulaţie seliformă

C. Capsula este mai groasă şi mai tensionată din partea medială

D. Cavitatea articulară comunică cu cea a articulaţiei talocalcaneonaviculare

E. Pe faţa dorsală este consolidată mai bine decât pe cea plantară

A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului

B. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-V

C. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat

D. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă

E. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară

A. Este o articulaţie elipsoidă formată din 4 oase

B. Capsula ei este fixată de marginea feţelor articulare

C. Este fortificată de ligamentele: cuneonaviculare (plantare, dorsale), intercuneiforme interosoase, intercuneiforme dorsale şi plantare

D. Fisura articulară se prelungeşte între oasele cuneiforme

E. În unele cazuri cavitatea articulară comunică cu cavitatea articulaţiilor tarsometatarsiene

A. Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta

B. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase

C. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc

D. Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane

E. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală

А. Ligamenta tarsi interossea

B. Ligamentum plantare longum

C. Ligamentum calcaneonaviculare plantare

D. Ligamentum bifurcatum

E. Ligamenta plantaria

А. Aponeurosis plantaris

B. Ligamenta metatarsea interossea

C. Ligamentum plantare longum

D. Ligamentum metatarseum transversum profundum

E. Ligamenta collateralia

A. Feţele capetelor oaselor metatarsiene sunt sferoide, uşor aplatizate transversal

B. Capsula articulară este fină şi flască

C. Sunt fortificate de ligamentele colaterale (mediale şi laterale), plantare şi ligamentul transversal profund al metatarsului

D. Ligamentele colaterale mediale sunt mai massive şi mai puternice

E. Mişcările de extensie sunt mai reduse decât în articulaţiile similare ale mâinii

A. Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene

B. Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale

C. Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie

D. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale

E. Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale

A. Art. şoldului

B. Art. interfalangiene

C. Art. genunchiului

D. Art. subtalară

E. Art. calcaneocuboidă

A. Art. sacroiliacă

B. Art. şoldului

C. Art. genunchiului

D. Art. tibiofibulară proximală

E. Art. talocrurală

A. Art. sacroiliacă

B. Art. şoldului

C. Art. talocrurală

D. Art. intermetatarsiene

E. Art. calcaneocuboidă

A. Art. tibiofibulară proximală

B. Art. talocrurală

C. Art. subtalară

D. Art. sacroiliacă

E. Art. interfalangiene

A. Art. interfalangiene

B. Art. genunchiului

C. Art. talocrurală

D. Art. cotului

E. Art. radiocarpiană

A. Art. sternoclaviculară

B. Art. calcaneocuboidă

C. Art. genunchiului

D. Art. tibiofibulară proximală

E. Art. umărului

A. Art. sacroiliacă

B. Art. radioulnară proximală și distală

C. Art. genunchiului

D. Art. tibiofibulară proximală

E. Art. temporomandibulară

A. Lig.deltoid

B. Lig.transversal al acetabulului

C. Ligg. colaterale

D. Lig. sacrospinal

E. Burelet fibrocartilaginos

A. Ligg. colaterale

B. Lig. lateral

C. Ligg. cruciate

D. Lig. bifurcat

E. Lig. popliteu arcuat

A. Lig.deltoid

B. Ligg. colaterale

C. Lig. calcaneofibular

D. Lig. cruciat

E. Ligg. tibiofibulare anterior şi posterior