There are no comments, be the first and leave one below:
La maturi limita superioară a câmpului vizual la culoarea albă :
10-15°
65-70°
80-85°
20-25°
40-45°
La maturi limita de jos a câmpului vizual la culoarea albă :
45-50°
80-90°
20-30°
60-70°
35-40°
La maturi limita temporală a câmpului vizual la culoarea albă:
40-50°
100-110°
50-60°
La maturi limita nazală a câmpului vizual la culoarea albă :
70-80°
45-55°
Acţiunea bactericidă a lacrimei se datorează prezenţei în ea a
Fosfatazei
Chimotripsinei
Lizozimei
Apei
Lidazei
Ambliopia este o dereglare a:
Simţului luminos
Vederii periferice
Acomodaţiei
Vederii binoculare
Vederii cromatice
O dioptrie reprezintă puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focală de:
1 cm
10 m
1 m
10 cm
100 m
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,5m este de:
2,0D
1,0D
4,0D
0,5 D
0,1D
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,25m este de:
0,5D
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 2 m este de:
0,2D
Pacientul cu punctum remotum la 1,0 m are miopie de:
10,0D
5,0D
Pacientul cu punctum remotum la 0,5 m are miopie de:
Pacientul cu punctum remotum la 25 cm are miopie de:
Pacientul cu punctum remotum la 10 cm are miopie de:
Metoda subiectivă de determinare a refracţiei este:
Refractometria
Cu lentile aeriene
Schiascopia
Dioptrometria
Biomicroscopia
Pentru citire, pacientului cu hipermetropie +1,0D în vârstă de 50 de ani sunt necesari ochelari:
+1D
+3D
+2D
+4D
+5D
Pentru citire, emetropul în vârstă de 60 de ani are nevoie de ochelari:
Acomodaţia este:
Capacitatea de a vedea clar la diferite distanţe de la ochi
Capacitatea de a percepe lumina de diferită intensitate
Puterea de refracţie a corneei
Refracţia statică a globului ocular
Axa antero-posterioară a ochiului
Punctul proxim de vedere clară este:
Cel mai apropiat punct văzut clar de ochi în situaţia utilizării capacităţii maxime de acomodaţie
Punctul situat după cristalin
Punctul situat inainte de cristalin
Punctul în care se adună razele după trecerea prin sistemul optic al ochiului
Punctul care se află pe vârful corneei
In ambliopie de grad foarte inalt acuitatea vizuală este:
0,04 şi mai joasă
0,4-0,8
1,0 şi mai înaltă
0,05 –0,1
0,2-0,3
Care medicament va produce paralizia acomodativă:
Instilarea Sol. Furacillini 1.5000
Instilarea Sol. Levomicetini 0,25%
Instilarea Sol. Timolol 0,5%
Instilarea Sol. Atropini 1%
Instilarea Sol. Pilocarpini 1%
Ce nu e caracteristic conjunctivitei adenovirale:
Se manifestă prin foliculi ale conjunctivei
Membrane fibrinoase aderate de conjunctivă
Prezenţa limfoadenopatiei regionale
Este o boală epidemică
Prezenţa hiperemiei conjunctivale
Ce nu e caracteristic conjunctivitei primăvăratice:
E bilaterală
De regulă sunt afectaţi copiii cu vârsta până la 15-17 ani
Este de origine alergică
Este o maladie cronica, recidivantă
Secreţii adundente purulente
Conjunctivita gonococică a adultului se manifestă:
În perioada 21-26 zile după contaminare
În perioada 11-20 zile după contaminare
În perioada 27-30 zile după contaminare
După 1 lună de la contaminare
În primele 3-7 zile după contaminare
Ce nu e specific conjunctivitei difterice:
Ganglionii submaxilari dureroşi
Ganglionii preauriculari dureroşi
Prezenţa unei pelicule membranoase, care aderă de conjunctivă
Majorarea tensiunei intraoculare
E provocată de bacilul Leffler
Lentilele sferice convergente sunt utilizate pentru corecţia
Astigmatismului miopic simplu
Astigmatismului miopic compus
Miopiei
Hipermetropiei
Astigmatismului hipermetropic simplu
Lentilele sferice divergente sunt:
Concave
Convexe
Astigmatice
Biconvexe
Plan convexe
Corecţia optică a miopiei simple se face cu:
Cu prizme
Cea mai slabă lentilă convergentă
Cea mai slabă lentilă divergentă
Cea mai puternică lentilă convergentă
Cea mai puternică lentilă divergentă
Cataracta hipermatură se poate complica cu:
Retinită
Conjunctivita flictenulară
Dezlipire de retină
Glaucom secundar facolitic
Uveita
Cataractele congenitale totale se operează:
Precoce (în primele luni după naştere)
După 14 ani
La 2 an
După 60 de ani
După 7 an
Nervul optic este format din axonii amielinici ai celulelor retiniene:
Bastonaşe şi conuri
Ganglionare
Bipolare
Bastonaşe
Conuri
Hemianopsiile heteronime se intalnesc in:
Leziuni ale chiasmei optice
Leziuni la nivelul scoarţei occipitale
Leziuni ale retinei
Leziuni ale nervului optic
Leziuni ale bandeletelor optice
Focarul principal in hipermetropie este
Liniar vertical după retină
Punctiform inaintea retinei
Punctiform pe retină
Liniar vertical inaintea retinei
Punctiform după retină
Focarul principal in miopie este:
Punctiforn după retină
Ce semn nu e caracteristic iridociclitelor:
Mioză
Modificări de culoare şi relief al irisului
Congestie pericheratică
Sinechii iridocristaliniene posterioare
Midriază
În care maladie e specific apariţia precipitatelor pe suprafaţa posterioară a corneei:
Conjunctivită
Miopia forte
Iridociclita
Detaşare de retină
Chorioidită
Ce nu e caracteristic dacriocistitei acute:
"Ochiul uscat"
Edem local şi palpebral
Durere locală
Local în regiunea sacului lacrimal se constată senzaţia de căldură
Eritem local
Ce nu e caracteristic sindromului corneean:
Fotofobia
Diplopia
Lacrimarea
Blefarospasmul
Durerile oculare
Sindromul patognomonic al cheratitelor herpetice
Lipsa sensibilităţii corneene
Prezenţa sensibilităţii corneene
Ce nu e caracteristic cheratitei flictenuloase (scrofuloase):
Prezenţa flictenelor
Se poate dezvolta în condiţiile diminuării rezistenţei organismului
E interpretată ca o maladie alergicomicrobiană
E interpretată ca o maladie virală
Preponderent se dezvoltă la copii
Ce semn nu e caracteristic cheratoconului:
Cheratoconul este o ectazie cronică unilaterală a corneei
Se produce subţierea zonei centrale a corneei
Este o maladie neinflamatorie
Cheratoconul este o ectazie cronică bilaterală a corneei
Se dezvoltă la persoane tinere
Ce semn nu e caracteristic cheratitei sifilitice congenitale:
Congestia pericheratică este prezentă
Este bilaterală
Congestia pericheratică este absentă
În evoluţie se disting trei faze (de infiltraţie, de vascularizaţie şi de resorbţie)
Reacţia Bordet-Wassermann este pozitivă
Ce nu e specific sindromului Sjoegren:
Funcţia glandei lacrimale e normală
Mai frecvent se dezvoltă la femei
Se asociează cu lipsa secreţiei sudoripare
Afecţiunea este bilaterală
Se manifestă printr-o cheratoconjunctivită uscată
Pterigionul este
Este o afecţiune inflamatori
Este o tumoare corneană benignă
Este o afecţiune neevolutivă
O tumoare conjunctivală malignă
O degenerescenţă conjunctivală
Profilaxia conjunctivitei gonococice a nou-născutului se face cu:
Instilaţii cu Sulfacil de natriu 20%
Instilaţii cu Cortizon
Instilaţii cu pilocarpină
Instilaţii cu Atropină 0,1%
Instilaţii cu Dexametasonă
Dacriocistita congenitală a nou-născutului se dezvoltă datorită :
Infecţiei bacteriene în timpul naşteri
Dilatării prenatale a sacului lacrimal
Infecţiei intrauterine a sacului lacrimal
Impermiabilităţii canalului lacrimonazal spre momentul naşterii
Naşterea copilului la 7 luni
Eroziunea corneeană reţine colorantul cu aspect dendritic in:
Keratita herpetică
Keratita luetică
Keratita punctată superficială
Ulcer serpinginos
Keratita neuroparalitică
Ce nu e caracteristic combustiilor cu baze:
Produc lichefierea (colicvare) albuminelor
Au tendinţa spre infiltraţie şi ulceraţie în profunzime
Sunt considerate mai uşoare decât cele cu acizi
Au tendinţa spre agravare în zilele următoare după accident
Produc necroză de coagulare
Hipopionul de regulă e prezent în
Cataractă posttraumatică
Hemoftalm
Eroziune corneeană
Ulcer serpijinos corneean
Oftalmia simpatică decurge sub forma unei:
panoftalmită la globul trauma
iridociclită fibrinoplastică la globul traumat
neuroretinită la globul traumat
endoftalmită la globul traumat
iridociclită fibrinoplastică la globul congener (netraumat)