There are no comments, be the first and leave one below:
1. Ce este un anevrism cerebral?
defect vascular sacular
hernie cerebrală
proces rudimentar
tumoare benignă
tumoare vasculară
Locul unde se dezvoltă anevrismul:
meningele cerebral
substanța albă
peretele vascular
substanța cenușie a creierului
defect pia-mater
Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:
dobândit
kinking-ul arterelor cerebrale
vasospam-ul arterelor intracraniene
post-traumatic
congenital
Anevrismele dobândite apar pe fundal de:
fumat și hipertensiunea arterială
hipotensiunea arterială
infecţia
traumatismul cranio-cerebral
efortul fizic intens
5. Metodele de elecție de diagnostic a anevrismului:
puncţia lombară
Angiografia prin CT
Angiografia selectivă după Seldinger
RMN, secvență TOF
Radiografia craniană
Manifestările clinice evidente ale anevrismului cerebral erupt pot apărea la:
copii între 5 și 12 ani
adulți
toate vârstele
copii până la 5 ani
adolescenți
Cea mai frecventă complicație a hemoragiei subarahnoidiene anevrismale:
vasospasm-ul
tulburări sfincteriene
edem cerebral malign
toate
meningita reactivă
8. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă
niciuna
ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos
comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externa
comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-venoasă
comunicare între peretelui arterei carotide interne și sinusul cavernos
9. Diagnostica de elecție a fistulei carotido-cavernoase:
oftalmoscopia
dopplerografia transcraniană
Rezonanță magnetică nucleară
angiografia clasică cerebrală
Tomografie computerizată
10. Ce procentaj de pacienți supravietuiesc primele 24 de ore după eruperea unui anevrism cerebral:
1%
50%
80%
10%
5%
Care examen paraclinic permite reconstrucția 3D, post-procesarea dimensiunilor și analiza fluxului laminar:
rezonanța magnetică nucleară
nici una
radiografia craniană
angiografia prin computer tomografie
angiografia clasică
12. Scălile folosite în diagnosticul anevrismului cerebral erupt:
Hunt Hess
WFNS
Fisher
Karnofsky
Jefferson
Clasificarea generală (constituție) a anevrismelor cerebrale:
asimptomatic
sacular
micotic
pseudosacular
fusiform
Elementele scălii WFNS în aprecierea stării pacientului cu anevrism sacular erupt:
dimensiunile pupilei
deficitul motor
tulburările sfincteriene
scala Karnofsky
GCS
Tratamentul vasospasmului datorat hemoragiei subarahnoidene NU se tratează cu:
anticonvulsivante
anticoagulante
vasodilatatoare
antihipotensive
vasoconstrictoare
Clinic, diagnosticul diferenţial a anevrismului erupt se face cu:
hemoragie subarahnoidiană spontană
meningita
ictus ischemic
tumoră cerebrală cu hemoragie
boală autoimună
Ce investigații paraclinice se efectuează la pacienți cu hemoragie subarahnoidiană:
spectroscopie prin RMN
angiografia convențională
examenul LCR
tractografie
angiografia prin CT
Forme clinice a malformaţiilor vasculare:
d) forma ischemică
e) forma idiopatică
c) forma pseudotumorală
a) forma apoplectică
b) forma epileptică
Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase
oftalmoplegie
suflu pulsatil
hemipareză ipsilaterală
diplopie
exoftalm pulsatil
Semne indirecte (secundare) ale fistulei carotido-cavernoase:
ptoza
atrofia nervului optic
staza hemoragică a venelor nasului
tromboflebita venelor orbitei
panoftalmie
Tratamentul fistulei carotido-cavernoase:
aplicarea ligaturii pe artera carotidă de interes
constricţia temporară a arterei carotide comune ori interne cu „mangeta”
învelirea fistulei cu muşchi (wrapping)
tratament microchirurgical
embolizare endovasculară
Etiologia malformațiilor arterio-venoase nu este:
efortul fizic şi psihoemoţional
bolile autoimune
anomalii de dezvoltare a vaselor
infecţiile suportate
Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:
doar cliparea venei emergente
conservator
radioterapia
tratament endovascular prin embolizare
excizia microchirurgicală
Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a malformațiilor arterio-venoase:
starea pacientului
vascularizarea şi drenarea
colateralele arteriale
dimensiunile şi localizarea
debutul clinic
Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:
arterele femurale
arterele vertebrale
arterele subclave
arterele carotide
arterele jugulare
Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:
fibrilația atrială
boala coronariană
hipertensiune arterială
traumatism în timpul nașterii
diabetul zaharat
Hematomul intracerebral spontan se manifestă deobicei prin:
hemipareză controlaterală
tulburări de cunoștință
migrenă
semne meningiene
polineuropatie periferică
Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:
meningita aseptică
boala autoimună
cavernomul intracerebral
hidrocefalia
anevrismele saculare
Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:
hemicraniectomia decompresivă
radioterapia fracționată
anastomoza Bonnet
anastomoze prin by-pass low-flow
trombectomie mecanică
13. Tabloul clinic al hemoragiei subarahnoidiene:
amauroza bilaterală
semne meningiene pozitive
Cefalee de pumnal
parapareză inferioară
greţuri