There are no comments, be the first and leave one below:
CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
E. Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag.
D. Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună.
C. Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă.
A. Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă.
B. Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă.
CM Vena jugulară internă:
B. Începe la nivelul orificiului jugular.
D. Este continuarea sinusului sigmoid.
A. Este o continuare a sinusului sagital superior.
C. Are bulbul superior şi inferior.
E. La început este situată posterior de a. carotidă internă.
CM Venele diploice:
B. Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului.
C. Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului.
D. Se varsă direct în vena jugulară internă.
E. Comunică cu sinusurile pahimeningelui .
A. Sunt dotate cu valve.
CM Din venele diploice fac parte:
C. Vena diploică mastoidiană.
D. Vena diploică occipitală.
B. Vena diploică temporală anterioară şi posterioară.
E. Vena diploică parietală.
A. Vena diploică frontală.
CS Venele emisariene:
A. Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian.
B. Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului.
E. Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.
C. Se varsă direct în vena jugulară externă.
CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
C. Vena occipitală.
B. Vena lingvală.
A. Venele faringiene.
D. Vena facială.
E. Vena tiroidiană inferioară.
CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
C. Vena tiroidiană superioară.
E. Vena oftalmică inferioară.
B. Vena facială.
A. Vena retromandibulară.
D. Vena oftalmică superioară.
CM Cu referinţă la venele gâtului:
B. Din ele face parte vena retromandibulară.
E. Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior
C. Există venele jugulare internă, externă şi anterioară.
A. Cele mari conţin valve.
D. Reprezintă vase ale sistemului caval superior.
CM Noduri limfatice ale capului sunt:
E. Prelaringiene.
C. Parotidiene.
B. Mastoidiene.
D. Paratraheale.
A. Occipitale.
CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
B. Mandibulare.
C. Submentale.
E. Retrofaringiene.
D. Pretraheale.
A. Faciale.
CM Nodurile limfatice cervicale:
A. Sunt superficiale şi profunde.
C. Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parte un trunchi jugular.
E. Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară
B. Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară
D. Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă.
CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
C. Ductul limfatic stâng.
D. Ductul subclavicular stâng.
E. Ductul bronhomediastinal stâng.
A. Ductul toracic limfatic.
B. Ductul limfatic drept.
CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
D. Căi principale şi suplimentare.
A. Vase venoase cu lumenul variabil.
B. Vase care constituie o singură cale de drenare.
E. Spaţiul subarahnoidian.
C. Vase care nu anastomozează între ele.
CM Sistemul limfatic include:
A. Vase limfocapilare.
C. Vase sangvine speciale
E. Splina şi timusul.
D. Trunchiuri şi canale limfatice
B. Vase limfatice.
CM Capilarele limfatice:
A. Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic
B. Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării.
E. Formează reţele limfocapilare.
C. Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine.
D. Traiectul lor are aspect rectiliniu.
CM Vasele limfatice:
E. Formează anastomoze cu venele adiacente
A. Au aspect moniliform.
B. Posedă valve.
D. Pot fi superficiale şi profunde
C. Formează reţele sau plexuri.
CM Nodurile limfatice:
D. Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale.
B. Formează grupuri regionale.
C. Nu posedă capsule de țesut conjunctiv.
E. Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal .
A. Au formă rotundă, ovală sau de bob.
CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
C. V. facialis.
D. V. brachiocephalica.
A. V. jugularis externa.
B. V. jugularis interna.
E. V. vertebralis
CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
A. V. subclavia.
B. V. jugularis anterior.
C. V. azygos.
D. Unghiul venos (Pirogov).
E. V. axillaris.
CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
C. V. transversae colli.
A. V. facialis.
D. V. lingualis.
B. V. suprascapularis.
E. V. infraorbitalis.
CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
A. Vena jugulară internă.
C. Sinusul cavernos.
D. Plexul pterigoid
E. Vena maxilară.
CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:
D. V. retromandibulare.
A. V. faciale.
C. V. auriculare posterioare.
B. V. occipitale.
E. Vv. emisariene.
CM În vena retromandibulară afluează:
E. V. vertebralis.
B. Vv. temporales profundae.
D. V. submentalis
A. Vv. auriculares anteriores.
C. Vv. maxillares.
CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:
D. Vena sphenopalatină.
B. Vena infraorbitală.
C. Vena maxilară.
A. Vena alveolară anterioară superioară.
E. Vena oftalmică superioară.